Zdravănă lovitură a firii

De Iasmin George Balaj.
O poezie scrisă când programasem o întâlnire unde să țin un seminar, dar ca să nu prezint doar eu, am invitat și un frate pastor să prezinte alături de mine. El însă a preluat control asupra la tot programul, m-a eliminat ca vorbitor și a prezentat singur. Prin lucrarea Duhului Sfânt, care vroia să mă curețe de mândrie, am acceptat să particip și eu ca spectator.

Am primit o zdravănă lovitură,
Care a atins a firii zgură!
M-a atins chiar unde durea,
Adânc în mândria mea!

Duhul Sfânt a fost însă credincios,
Arătându-mi înainte ce va fi de folos.
La rugă și veghe m-a îndemnat;
Să nu fiu umilit, ca pretins împărat!

M-am lăsat de Duhul cercetat
Și vai ce mi-a arătat!
Atunci Domnul mi-a deschis ochii,
Să-mi văd înșelăciunea inimii.

Eu chiar sunt vrednic de iazul de foc,
Căci de Creator din fire îmi bat joc!
De a Lui pedeapsă eu sunt vrednic,
Dar Iehova, nespus este de darnic!

Fiind așa pregătit pentru ce vine
M-am pus pe lepădare de sine,
Și crucea am acceptat
Ca să merg cu Iisus neîncetat.

Când lovitura a venit,
Eram de Mântuitorul pregătit.
O, ce bucurie mi-a făcut,
Căci ascuns în El m-a ținut!

Prin lovitura ce a făcut să primesc,
Adânc de tot să lucreze tânjesc.
Cu al Său sânge pe deplin să mă curețe
De mândrie și orice firești zdrențe.

Mereu schimbă această rea inimă
Cu una nouă și de Tine vrednică,
Ca voia Ta să se facă în și prin mine
Oricât în viață dorești a mă ține!

Slava mea în țărână terfelită fie,
Ca a Ta, Iisuse, veșnic să dăinuie!
Doar Tu meriți toată onoarea,
Pe când eu doar ocara.

Nespus de bun ești Doamne și credincios,
Așa că viața-ți dau ca un prinos.
Fă cu mine ce vei vrea
A Ta doar să fie gloria!