Nu ascunde pofta!

Cu două sau trei zile în urmă am avut un gând ce m-a șocat de-a dreptul. Nu am mai împărtășit aceste lucruri cu nimeni până acum, defapt cred că a fost o persoană care se lupta cu ceva similar. Nici chiar iubitei soții nu i-am spus aceste lucruri, considerând că nu e nevoie să mânjesc mintea altuia cu așa ceva. Însă, acum mi s-a întâmplat din nou. Împărtășesc această experiență pentru cei ce trec prin situații asemănătoare și vor să știe de ce și care e soluția!

Mă uitam la un video cu mărturia unui bărbat, sau ceva de genul pentru că nu-mi mai aduc aminte exact fiindcă am urmărit mai multe lucruri de atunci, și la un moment dat mi-a venit un gând că e frumos acest bărbat, e atractiv. Prima reacție a fost că da, așa este, Dumnezeu l-a creat frumos. Apoi în oroare am realizat că din inima mea a ieșit un gând de poftă după frumusețea acestui bărbat! Știam că aceasta încet se va dezvolta în pofte mai păcătoase și nelegiuite, așa că m-am tras înapoi în oroare! Aceasta s-a întâmplat din nou și cu un alt bărbat după aceea. Nu mai știam unde să fug și cum să scap de astfel de gânduri și pofte nelegiuite! Nu era nimic nelegiuit în aceste mărturii sau video-uri pe care le urmăream, și totuși pofta era în mine! Nu vroiam așa ceva, îmi era groază de așa ceva, uram așa ceva, dar nu puteam să scap pentru că gândurile erau acolo! Nu vroiam nimeni să știe de astfel de gânduri de care mie îmi era rușine și groază! Căutam să le înec, să le ascund, și nu puteam! După un timp în care m-am rugat și predat Domnului s-au liniștit apele.

Nu e prima oară!

Astăzi Domnul mi-a adus aminte din nou de acea luptă în gândurile mele. Mi-a adus aminte că aceste gânduri și pofte au mai fost cu mulți ani în urmă pe când aveam 17-18 ani, înainte să mă botez. Atunci eram un dependent de pornografie și masturbare, pe care de asemenea le uram și mă uram pe mine tot mai mult, și care încet au degenerat la aceste gânduri de poftă după bărbați. Vroiam să scap de masturbare și pornografie și nu reușeam, dar acum degenerând la astfel de gânduri și pofte am rămas de-a dreptul șocat și înspăimântat de propriile gânduri! Atunci a fost un timp de căutare disperată ca să scap. Atunci am vrut să mă salvez căutând soluția în orice. Am cercetat inclusiv opțiunea de castrare; dar, am aflat că poți deveni și mai activ sexual după aceea, așa că am renunțat. Am avut și gânduri de suicid pentru că nu mai vedeam nici o altă soluție. Domnul a intervenit și m-a ajutat să înțeleg că nici aceasta nu este o soluție, ci o înfrângere desăvârșită pentru totdeauna.

În acele momente de disperare Domnul mi-a ridicat ochii la Isus Christos ca singura mea soluție. În disperarea mea am întrebat pe Domnul, “De ce nu mă eliberezi? Doar Tu poți! Îți place starea aceasta a mea? Eu o urăsc!” Domnul atunci mi-a răspuns la întrebări atât de clar cu un îndemn atât de puternic încât nu pot să uit, “Pentru ca să ști că te iubesc!” Acest lucru mi l-a arătat și în Romani 5:8, “Dar Dumnezeu își arată dragostea față de noi, în aceea că, pe când eram noi încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi.” Isus Christos a murit pentru mine pe când eram eu în starea mea cea mai deplorabilă, cu siguranță mă iubește și acum când vreau să fiu eliberat de păcat dar nu pot! Am rămas complet copleșit de iubirea Lui. Eu vroiam să scap de păcat ca să-L fac pe Dumnezeu să mă accepte, să mă iubească. Dar El m-a iubit pe când eu îl uram cu desăvârșire și nu vroiam să am de-a face nimic cu El! Atunci m-am aruncat în brațele iubitoare ale lui Isus și nu am mai încercat să-L fac să mă iubească, pentru că deja mă iubea cu tot ceea ce El era! La întrebarea, Când voi scăpa de aceste dependențe, El mi-a răspuns, “Când vei ajunge complet dependent de mine nu vei mai avea nici o altă dependență!” De atunci aceasta este dorința și căutarea mea, să mă arunc în brațele iubirii lui Isus și să ajung tot mai dependent de El.

Dar, vai, inima aceasta este atât de înșelătoare și atâtea dependențe mă năpădesc și atât de ușor îl pierd pe Mântuitorul meu din vedere! În această ocazie în care acele gânduri de pofte după bărbați Domnul le-a scos din nou din inima mea, mi-a arătat că eu iarăși vreau să-L fac pe Dumnezeu să mă iubească și să mă accepte. Momentul în care eu caut să împlinesc Legea, în care eu caut să dovedesc ceva lui Dumnezeu, în momentul acela îl resping pe Isus și-L alung din viața mea! Nu-L mai las pe Unsul lui Dumnezeu, Marele Preot, să facă lucrarea Sa de mântuire în acest templu care sunt eu, ci îl alung și cred că eu pot să fac! Atunci are loc ceva fenomenal ce Domnul a căutat să mă învețe cu această ocazie!

Lecția pentru mine!

Lecția pe care văd că Domnul a vrut să mă învețe cu această o ocazie a fost că eu vroiam să țin Legea scrisă pe tablele de piatră! Această Lege a fost pusă de Dumnezeu în inima omului în primul legământ. Dar aceasta este Legea morții! De ce? “Ce vom spune atunci? Este legea păcat? Nicidecum. Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin lege; fiindcă nu aș fi cunoscut pofta, dacă legea nu ar fi spus: Să nu poftești. Dar păcatul, prinzând ocazie prin poruncă, a lucrat în mine tot felul de pofte; fiindcă fără lege păcatul era mort. Iar eu odinioară eram viu fără lege; dar când a venit porunca, păcatul a trăit din nou iar eu am murit. Și porunca, cea pentru viață, eu am aflat-o ca fiind pentru moarte. Fiindcă păcatul, prinzând ocazie prin poruncă, m-a înșelat și prin ea m-a ucis.” Romani 7:7-11. Legea scrisă pe tablele de piatră este doar pentru moarte! Inima mea este de piatră și degeaba este scrisă Legea pe ea, pentru că nu este posibilă împlinirea ei! Această Lege scrisă pe tablele inimii mele de piatră este deci doar pentru moartea mea, doar pentru a scoate la iveală toate nelegiuirile și poftele inimii mele! Momentul în care eu caut să împlinesc Legea, L-am lepădat pe Isus Christos, Legea vie, și El va trebui să mă dea pradă poftelor din inima mea! Și vai, ce pofte și ce nelegiuire se ascunde în această inimă mai înșelătoare decât orice și de deznădăjduit de rea (Ieremia 17:9)!

“Și astfel de încredere avem prin Cristos către Dumnezeu, Nu că suntem suficienți prin noi înșine să gândim ceva ca din noi înșine, dar abilitatea noastră este de la Dumnezeu, Care de asemenea ne-a făcut servitori capabili ai noului testament; nu ai literei, ci ai duhului, fiindcă litera ucide, dar duhul dă viață. Dar dacă serviciul morții scris și săpat în pietre era cu glorie, încât copiii lui Israel nu puteau să privească țintă la fața lui Moise din cauza gloriei feței lui, glorie care urma să fie desființată, Cum să nu fie mai degrabă cu glorie serviciul duhului? Căci dacă serviciul condamnării este glorie, cu cât mai mult serviciul dreptății/neprihănirii îl întrece în glorie.“ 2 Corinteni 3:4-9. Aici Dumnezeu m-a ajutat să înțeleg clar că Legea Celor Zece Porunci scris pe piatră “urma să fie desființată” pentru ca să fie înființat “serviciul duhului” sau “serviciul dreptății/neprihănirii”, adică Noul Testament prin credința lui Isus Christos. Isus Christos trebuie să fie Duhul de viață în noi prin Duhul Sfânt! El trebuie să creeze în noi o inimă nouă și un duh nou, Christos în noi, și Duhul Sfânt să ne umple ca Isus Christos în noi să fie Legea vie, trăită și văzută de toți oamenii! Doar El nu va pofti, doar El va împlini fiecare poruncă!

Eu, în zilele anterioare acestui eveniment amintit la început, m-am tot luptat cu Domnul Isus. Mă simțeam departe de El, dar nu știam de ce. Studiam, dar El nu-mi mai vorbea personal. Eu încercam să înțeleg ceva din ce studiam, adică eu încercam să păzesc Legea și să mă salvez prin adevărul scris în slove pe care eu încercam să-l înțeleg. Toate acestea au menirea morții pentru că scot la iveală doar păcatul din inimă! Doar Isus Christos, Legea vie, poate fi viața neprihănită și sfântă și răscumpărată în mine! Doar El va împlini Legea, doar El nu va pofti! Doar Isus este adevărul, deci doar pe El trebuie să-l cunosc!
“Căci acel Duh este Domnul; și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. Dar noi toți, cu fața descoperită, privind ca într-o oglindă gloria Domnului, suntem schimbați în același chip din glorie în glorie, chiar prin Duhul Domnului.” 2 Corinteni 3:17,18.

Făgăduința prin care Domnul Isus m-a eliberat din încercarea mea orbească de a mă mântui este, “sângele lui Isus Cristos, Fiul său, ne curăță de tot păcatul.” 1 Ioan 1:7. Doar am strigat la Domnul Isus continuu să mă curețe prin sângele Său de tot păcatul, și am crezut că o face! Astfel, Mesia m-a salvat și pe mine din nou din încercarea oarbă de a mă salva, respingând-L pe singurul Mântuitor! Doar Isus Christos în noi, este nădejdea slavei! “Fiindcă nu îmi este rușine de evanghelia lui Cristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru salvarea fiecăruia care crede; întâi a iudeului și de asemenea a grecului.” Romani 1:16

Concluzie

Dacă pofta e ascunsă, apăsată în jos sau acoperită ea tot va ieși la iveală! Păcatul tot acolo rămâne! Dacă îl ascundem dinaintea Domnului, atunci se va împlini Scriptura care spune, „Arătarea înfățișării lor mărturisește împotriva lor; și ei rostesc păcatul ca Sodoma, nu îl ascund. Vai sufletului lor! căci și-au făcut rău lor înșiși.” Isaia 3:9. Fiindcă l-au ascuns de Dumnezeu și nu s-au pocăit înaintea Lui, vor da pe față toată nelegiuirea și necurăția lor în fața oamenilor!

Domnul scoate la iveală păcatul ca să-l conștientizăm și ca să fim curățați de el prin Isus Christos înainte ca acesta să pună stăpânire deplină asupra vieții precum s-a întâmplat cu Cain! „Atunci mi-am recunoscut păcatul în fața ta și nu mi-am ascuns nelegiuirea. Am spus: Voi mărturisi DOMNULUI fărădelegile mele; și tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. Selah.” Psalmul 32:5. „Dacă ne mărturisim păcatele, el este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curețe de toată nedreptatea. Dacă spunem că nu am păcătuit, îl facem mincinos și cuvântul lui nu este în noi.” 1 Ioan 1:9,10. Doar Isus Christos ne poate mântui de păcatul din noi! Deci, „Nu ascunde pofta!” „Și l-au învins prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor; și nu și-au iubit viața până la moarte.” Apocalipsa/Revelația 12:11